Dorinţă (Concurs 6)
Poezie
Andreea Maftei
decembrie 16, 2016
4

Ți-am citit dorința
ce stătea
pe geana dorului,
atât de gingaș.

Alunecase dogorind
pe o lacrimă,
văpaia lucitoare.

Păstrând-o
-n ochiul meu,
în irisul
ce te îmbrățișează
chiar şi-n somn,

Steluța mea sfioasă,
mă întreb…

unde a cutezat să se ascundă-n
înțelesuri,
a rămas la fel de inocentă?

*
M-a prins de mână,
într-un junghi prelung,
tremolul glasului
răsfrânt
în vremea fericirilor
cu oameni de zăpadă.

Când ai lipit oftatul,
pe volbura scrisorii,
te-a mângâiat lumina
(speranță de Crăciun)
cu Dumnezeul-prunc
din ieslea de făgadă.

**
Vom împlini dorința,
copilă din oglindă,
o vom împlini,
în prag de Sărbători,
fii fără grijă!

Ne leagănă iubirea-n
Necuprins.

E vremea cozonacului
dospit în vorba bună,
pe moalele zăpezii
sculptând copilării.

Editeaza textul
1 vote, average: 1,00 out of 1 (1 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

4 Comentarii
  1. dorina_stoica a comentat la data de 16 decembrie 2016

    „E vremea cozonacului
    dospit în vorba bună,” Frumos!

Scrie un comentariu

trebuie sa fiti logat pentru a scrie un comentariu.

ChatApasa aici pentru chat !+