• 17 iulie 2017 la 15:42

    ok…m-ai prins! Începusem poemul cu această idee şi am deviat în alta.să văd dacă le pot dezvolta pe ambele.

    au scris pentru pace
    condeie îmbibate în sânge nevinovat
    încercând să stingă războiul continuu
    din fiecare zi al unui suflet omenesc
    în liniştea de după linia orizontului

    încă mai scrijelim în pământul lacom
    de vieţi omeneşti
    tot visăm la înţelegerea deplină între oameni
    muribunzii încă mai speră
    la un strop de linişte
    în vacarmul ultimilor ani irosiţi

    iar în tot acest timp
    pacea
    este chiar în faţa noastră
    strigă
    ţintuită
    în cruce

  • 17 iulie 2017 la 11:49

    a doua parte îmi pare superficială. mă așteptam să dezvoltați ideea inițială (cea din primele două versuri).

  • 12 iulie 2017 la 17:43

    au scris pentru pace

    condeie îmbibate în sânge nevinovat

    scrijelind pământul lacom de vieți omenești

    dar lumea este încă într-un război continuu

    suflete muribunde

    mișună prin spitale și pe străzi

    căutând pacea

    pe când Ea

    este chiar acolo

    strigă țintuită

    pe o cruce