imbus13
Poezie
FILIMON ADI
octombrie 20, 2017
0

în camera lui Andi suflă vântul

stelele se clatină în candelabru atrase

de polul ciudat al pământului

Andi ros de spaime scoate mingea

din debara și bate asfaltul

vibrațiile aduc

mai multă nefericire nu e urmă de iarbă

nu nu

slăbănogul cu iarba vine abia

dimineața când reazămă

indicatorul din stația de autobuz

veșnic cu mâinile în buzunare pipăie

doza de vise

Andi cu inima cât un purice are picioarele grele

se mișcă la ralanti

inima îi bate între

claviculă și asfalt (să rupă clavicula să îndese asfaltul)

o lună mare cade spre el și bate

pământul ca mingea (doamne,

ce noapte de groază trăiește copilul ăsta necopt!)

Editeaza textul
0 votes, average: 0,00 out of 1 (0 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

Scrie un comentariu

trebuie sa fiti logat pentru a scrie un comentariu.

ChatApasa aici pentru chat !+