„Între sacru și profan”
Cronici literare
dorina_stoica
mai 6, 2017
0

 „Trăim palpitant“, ne reamintește Dorina Stoica, o poetă sensibilă și înduhovnicită despre care, până la apariția elegantului volum Pâinea lui Bragi (Editura Paralela 45, Pitești, 2016), nu știam nimic, deși se află, iată, la a șaptea carte de poezie, a mai scris încă două de proză și a fost inclusă cu creații proprii în peste 15 antologii de versuri și proză.

Convertită la „laicismul de tip facebook“, după cum constată criticul Al. Cistelecan, „moralista cu vervă satirică“ ivită în spațiul Bacăului (n. 14 martie 1952, în localitatea Răchitoasa) și-a asumat „o ruptură față de scrisul anterior, unul de smerenii și iluminări traduse delicat și prețios, dar și-a și tematizat această ruptură – și de ton și de stil“ în volumul de față, „patinând pe linia invizibilă dintre (auto)ironie, umor și sarcasm“.

Scriind cu fervoare, de parc-ar fi la închisoare, pentru „ rude, / vecini, mireni, casnice, / liber profesionişti, menajere, ciobani, / pensionaţi medical, de drept, sau anticipat, / educatoare, profesori de religie, / copii din clasele primare, / ori clasa pregătitoare, monahi, monahii, / lumânărese, c.ntăreţi în strană, / agenţi, paznici de noapte, / arestaţi la domiciliu, şomeri“, constată că unii dintre aceștia au părăsit-o, că „nici la biserică nu mai merg(e) atât de des“, că citește „mai rar și neatent“ din cărțile sfinte, că intră de „douăzeci de ori pe internet“, că e „dependentă de facebook / mai ceva ca la douăzeci și șapte de ani“, că, deși îi este teamă să-L privească pe Mântuitor, și-a luat „o vacanță de scris“, lăsând mătăniile în seama pisicilor, că nu ține cont de îngerul păzitor, care-i șoptește „spre Cruce femeie, spre cruce!“, ci visează „încâlcit prozopoeme, / poezii, metafore în culori“ și se încăpăținează să defileze prin spațiul virtual (dacă nu ești aici nu exiști, / e-o zicere mai nouă, / cu o listă lungă de poeți, / unii sunt deja consacrați).

Uitându-se cu jind la poemele confraților și simțindu-se ca „un câine flămând / intrat pe furiș la masa stăpânilor“, le compară cu ale sale, contabilizează like-urile și comentariile ultimelor zile, așezându-le tacticos în bagaje, să-i țină de „sete, foame și răcoare“ în perioada concediului „pe facebook“, când și-a propus să afle totul „despre cei cinci mii“ de prieteni virtuali, dar și despre sine: pentru a-mi alimenta iluzia că sunt / ce vreau să arăt lumii că sunt, am luat o lupă / să le fac pe toate ale mele mari și luminoase, frumoase. oglindită în tag-urile prietenilor virtuali, / distribuită, etichetată poetă populară, / să viețuiesc în lumea reală, pot definitiv renunța. acasă, cu storurile trase nu ninge, / nu plouă, nu sunt arsă de soare.

Cu gândul la smerenia din celelalte volume își cultivă autoironic imaginea (prelucrând-o în photoshop. / şterge riduri, pete, coafează, / spală, clăteşte, îndepărtează orice defect, retuş.), se focusează „punându-i în umbră pe toţi“ (lumea întreagă se află aici, la picioarele mele, / voi petrece nopţi albe pentru a naviga, / fără vreun rău de .nălţime sau de mare, / pe pagini virtuale, poate mă voi îndrăgosti. / în mediul virtual nu contează cum eşti în realitate, / iubirea e doar o chestiune de like, / împlinită individual / într-o lume de dincoace de monitor. / cu mesaje subliminale şi zâmbete / eşti scutit de jena de a-ţi exprima / preferinţele ori dorinţele fie şi anormale. / mă aflu mereu într-o perpetuă glorificare şi mărire de / sine, ceea ce mă face să mă simt bine, eu cu mine.), însă până la urmă caută tot „elixirul vieții veșnice“ și mai convinsă că „peste toate același Iisus Hristos / dăruit până la Răstignire, / caută însângerat rarele mărgăritare / prin containerele lumii moderne“.

Durând-o „cumplit lumea reală“, știe să deschidă „numai ferestre virtuale“, însă acest aspect nu o împiedică să radiografieze acid tot ceea ce se întâmplă în jur, cu atât mai mult cu cât „mesenilor aleși de poporul / prostit de privit / la televizor / nu le este pe plac adevărul / oricare-ar fi“, cu cât „omul cinstit e hulit, / prigonit, alungat, / marginalizat“, iar „în urne votul morților / miroase-a colivă“.

Și cum sentimentele sale sunt determinate „de o imagine, / un copac înflorit, inimioare / şi floricele roz, animale mici și blănoase / pupăcioase“, cele întâlnite la tot pasul nu-i pot provoca altceva decât un șoc: femei violate în plină zi / concubine-njunghiate / de soţi geloşi / psihopaţi foşti bărbaţi / înainte de-a intra în şomaj / conspiraţii încălzire globală / gripă aviară tembelizare / prin tele- vizor / lipsă de joburi ori neadaptare / la condiţiile sociale / ale economiei de piaţă / emigrare ajutoare / schimbare de sex / băuturi energizante / boli incurabile / codex alimentarus / droguri diazepan / etnobotanice la fix nebunie / infarct miocardic acut // topoare în cap mâini rupte / coaste fracturate / ziare ştiri accidente / salvarea urlă strident / am rău de mişcare / gaze de eşapament şi poluare / mijloace de transport / indecent de uzate / stricate scoase din circulaţie / în occident / bune la noi în ţară pe timp de vară / dar şi în anotimpul alb / incendii cu zeci de morţi colectiv / prelevare de organe / la şcoală ce mare scofală / doamna profesoară / îi dă celui mic o palmă / vezi Doamne copiii de astăzi / de mici o caută cu lumânarea / ei ştiu că bătaia nu-i ruptă din rai / are căutare avuţie nonvaloare plagiat / alfabetul se poate-nvăţa la zdup / minoritate agresivă / popor arestări denunţuri / campanie electorală formală / cătuşe credite în valută / închisori de trei stele / roşia montana gaze de şist // pe noi românii / ne aranjează lipsă de spitale / domiciliu forţat / să-ţi ţii gura e ceva ereditar / oricum nimic nu se schimbă / crezi că viaţa ta / valorează ceva îi pasă cuiva / e teatru de păpuşi păpuşarii nu dorm / bine că a venit / şi luna aceasta poştaşul cu pensia / să achiţi factura la gaz / şi impozitul mărit pe sărăcie / dacă rămâne de-o Liturghie / şi de-o reţetă compensată e fain / trăim palpitant.

Palpitantă e și viziunea sa poetică, cu aceste fluxuri și refluxuri bine dozate, cu ușurătatea elaborării mesajului, cu franchețea rostirii, cu inciziile de sarcasm și umor, cu puterea de a fi ea în toate și când suferă, și când plânge, și când râde, cu șarmul și malițiozitatea ce te cuceresc pagină de pagină, întărindu-ne convingerea că avem în față o poetă autentică, lipsită de inhibiții și dornică de autodepășire, posesoare a unui moral sănătos și a unui potențial liric absolut remarcabil, capabil să o propulseze în elita poeților contemporani.

(„Lecturi aleatorii” CORNEL GALBEN Edit Pim Iasi 2017, pag 137-139)

Editeaza textul
3 votes, average: 1,00 out of 1 (3 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

Comentariile sunt inchise.

ChatApasa aici pentru chat !+