La descente des eaux / Coborârea apelor – Mihai Eminescu
Traduceri
emanuela busoi
ianuarie 7, 2017
2

Des monts anciens et des géantes forêts,

Naissent les sources, tremblant elles se promènent,

Leur langue océanique peu à peu elles apprennent

Et dans les bois sont des cantatrices retirées.

 

A travers les rocs leurs lits tortus creusant,

Sans hâte elles se balancent et font des vagues serrées,

Dans leur chemin la nature mille visages connaît,

Toujours les mêmes, bien que toujours changeants.

 

Mais avec la profondeur de l’eau s’agrandit

L’échelle du son dans leur voix

Triste devient – d’affilée elle s’agrandit.

 

Aboutissant  enfin dans la mer amère

– Quel grandiose fleuve, qui mugit las –

La voix de la jeunesse elles oublièrent.

Traducere Emanuela Buşoi

Editeaza textul
0 votes, average: 0,00 out of 1 (0 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

2 Comentarii
  1. emanuela busoi a comentat la data de 9 ianuarie 2017

    Nota bene: de géantes forêts

  2. emanuela busoi a comentat la data de 7 ianuarie 2017

    Din munţi bătrâni şi din păduri măreţe
    Se nasc izvoare, ropotind se plimbă,
    Deprind pe rând oceanica lor limbă
    Şi suntîn codri pustnici cântăreţe.

    Spărgând prin stânce albia lor strâmbă,
    Se leagăn line şi fac valuri creţe.
    În drumul lor ia firea mii de feţe –
    Aceleaşi sunt deşi mereu se schimbă.

    Dar cu adâncul apei s-adânceşte
    În glasul lor a sunetului scară.
    Devine tristă – rânduri-rânduri creşte.

    Pân’ ce urnindu-se în marea-amară
    – Ce fluviu mândru, ce-ostenit mugeşte –
    Al tinereţei dulce glas demult uitară.

Scrie un comentariu

trebuie sa fiti logat pentru a scrie un comentariu.

ChatApasa aici pentru chat !+