• Boris Mehr

    Boris Mehr a scris un nou articol, Alienare (versuri) acum 17 ore, 28 de minute

    Sunt un nimeni,
    Dar de unde vine vocea iubitei?
    Iubita este în vinele mele albastre,Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
    Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
    Nu mă îndoiesc nici o cl […]

    • atata talent!!! ar trebui pus in slujba prezentului, cotidianului, implicati in poezia dvs si cotidianul, oare de ce zice Platon ca poetul ar trebui sa fie dat afara din cetate? nimanui nu-i convine ce zice poetul, dar e constructiv…pe termen lung si foate lung. aveti multe de oferit!

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul bob se lupta cu Quijote acum 2 zile, 17 ore

    În răspuns la:roasianocen a scris un nou articol, bob se lupta cu Quijote în timp ce la Mortal Kombat Nobel îl bombarda pe Subzero cu vestita gerdylaninã  acel ingredient kryptonic care ameţea supe […] Vezi

    vot

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul A doua moarte acum 2 zile, 17 ore

    În răspuns la:Boris Mehr a scris un nou articol, A doua moarte Ziua se înclina pe un plan mobil, vidanjorii se odihneau după schimburile de noapte, citeau reviste porno, asingurătatea era subțire, o femeie -zdrahon îi […] Vezi

    Zoltan Terner

    Un poet integral: Boris Marian-Mehr

    Când am publicat, în urmă cu ani,în „Minimum”, o scurtă recenzie la o plachetă semnată de Boris Marian-Mehr, nu îi cunoșteam încă, decât vag, adevărata anvergură lirică. Dar i-o bănuiam a fi mare. Acest volum intitulat „Ca o rugăciune” ( Editura „Astralis” – Buc…[Citește mai mult]

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a scris un nou articol, A doua moarte acum 2 zile, 19 ore

    Ziua se înclina pe un plan mobil,

    vidanjorii se odihneau după schimburile de noapte,

    citeau reviste porno, asingurătatea era subțire,

    o femeie -zdrahon îi pândea după copaci,

    unul lipsea, un băiat […]

    • Subfleacuri … Vai, ce trist …

    • Zoltan Terner

      Un poet integral: Boris Marian-Mehr

      Când am publicat, în urmă cu ani,în „Minimum”, o scurtă recenzie la o plachetă semnată de Boris Marian-Mehr, nu îi cunoșteam încă, decât vag, adevărata anvergură lirică. Dar i-o bănuiam a fi mare. Acest volum intitulat „Ca o rugăciune” ( Editura „Astralis” – București, 2016) confirmă din plin prezumția mea de atunci. Ni-l prezintă într-o lumină egală, pentru mine, cu o revelație. Am descoperit un poet interesant, valoros.

      În poemele sale, avangarda se întretaie cu libertatea stilistică totală a postmodernismului. Unele poeme sunt integral jocuri suprarealist-dadaiste cu nonsensurile născătoare de mister sau de sens…secund. Acest poet nu rămâne însă la simplul joc de-a absurdul. Ne revelează mereu câte ceva din iraționalul și paradoxalul sau absurdul existențial, rezultante ale amestecului, ale hazardului, ale asocierilor aleatorii din lucruri și fenomene, din trăirile omenești, în stări de veghe sau de vis : “Numele numelor este ascuns, / Atotprezentul nu l-ai pătruns, / Tu te desprinzi de tine, ca ins, / Devii mai tulbure și mai distins, / Ești străființă manifestă, / părăsește poema livrescă, / Oricum n-ajungi prea departe /…/ Desăvârșirea se atinge-n Niimic, / Ochi sunt ficși ca la pisic, / Apoi îl cauți pe Tao, / De nu te calcă un VW maro.”

      În unele versuri simțim vagi înrudiri cu Tristan Tzara: „Un măr și o coadă de mătură / Se iubeau pe un colț de pătură, /../ Iubita mea cu liceu terminat, / moralmente m-a maltratat, / O vedeam aievea și-n vis, / O pierdeam mereu în abis…”

      Uneori Boris Marian-Mehr se dovedește un urmaș de soi al lui Urmuz. Alteori este când ermetic din spița lui Ion Barbu, când metaforist al abstracțiilor, amintind de Nichita. Unele poeme tind spre dicteul automat suprarealist.

      Dominantă este totuși năzuința de a comunica. Multe dintre poeme clocotesc de energie comunicativă și reflexiv-interogativă : „De unde să încep ? /…/ Prea multe am de spus, / Despre prietenie, singurătate, destinul prea este brutal, / Norocul e un șarpe, un șacal, se duc eroii, ața este scurtă. / Noi suferim de infinit, îl vrem, nu-l vrem, el ne primește.”

      De remarcat varietatea tonalităților lirice. Poetul trece cu nonșalanță de la un registru stilistic la altul. Sare pe neobservate de la joaca sprințară, (aparent)frivolă, la jocul grav, esențial. Își comută stilul cu aceeași ușurință, de la sobru la grațios, de la fantezia jucăușă la frământul lăuntric sau sensibilitatea temperamentoasă. E când metafizic, când trivial, când cotidian, când eternal-celest. E mereu altfel, rămânând pretutindeni, el însuși. E o admirabilă unitate în diversitate.

      Poemele oscilează între halebardă și floare. Jucărie sau scalpel. Există până și poem în poem. Iată un admirabil catren încastrat într-un poem cu o altă direcție lirică: „Iubito, tu ești doar femeie, / Femeie, tu ești doar un om, / Iubire, tu ești doar scânteie, / În ochii Creatorului – atom.”

      Jocul asemănărilor în sonoritatea cuvintelor duce uneori la o muzicalitate de flașnetă argheziană sau poate de ermetism barbian: „Precum e bradul e și bardul, / străfulgeră precum smaraldul, / sublimă, încă genuină, / Din curcubeu ne dă lumină, / Din versuri împletind coroană.”

      Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.”

      Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala.

      Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens, aceste poeme în adâncul lor, poartă idei, trimit la sensuri, adeseori esențiale. Rareori apare gratuitatea pură, arta pentru artă. Adeseori, poemele spun mai mult decât par să spună. Spuma e doar un văl înșelător al miezului. Coerența se naște, paradoxal, ca dimensiune a incoerenței. Fără să bagi de seamă plenitudinea sensului se compune din aparentul gol sonor al cuvintelor.

      La acest poet, sarcasmul se învecinează cu tandrețea. Existențialismul decepționist conviețuiește cu simpla și fireasca dragoste de viață. Strecoară câte o undă de zâmbet hâtru menit să atenueze patetismul: „Un prim sărut ca la Facerea Lumii, / Să faci ceva ce n-a văzut Parisul, / Un muzeu cu meduze vorbitoare, / Dar a venit un pistolar, i-a scos ochiul, / E un semn de moarte, a spus baba Crina…”

      În aceste poeme nu găsim prețiozitate sau pedanterie. Neastâmpărul și urgența frământului lăuntric și ale interogației lirice nu lasă loc nici reveriei romantice, nici contemplării visătoare a naturii. Tonalitatea lirică trece de la familiar, anecdotic, cvazi-comic, la tensionat, asertiv, categoric, declarativ, proclamativ. Poetul nu umblă, calofil, la finețuri estetice dar accede fără a o căuta, la frumusețea unor metafore ale gândirii și ale simțirii. Cultivă versul autoscopic, dialogal-confesiv. Se adresează când sie-și, când unui interlocutor fictiv sau livresc: „Apollinaire, pe tine te-a iubit cineva ? / Este iubirea monedă de schimb pentru viața de apoi ? / Ți-au despicat craniul pentru păcatele cui ? / Tu cunoșteai legile nobleții, precum Orfeu…”

      Tonul adresativ, vocativ, devine o cale către dramatizarea câte unei idei.

      Versurile dobândesc calități scenice. Nu rareori și filmice. Unele idei sunt direct dramatizate: „Tu evadezi, evadezi, până unde? / Vei ajunge oricum în fața plutonului de execuție. / Eu voi fi doar o salcie, un martor natural. / Auzi cum geme salcia în vânt, auzi?” Sau: „Am întâlnit pe o insulă pustie o celebritate. / Cine spune asta ? Întreabă respectivul. / Avea dreptate. Semăna izbitor cu Homer, / dar era un biet pacient fugit dintr-o detenție.”

      Defilarea asociativă aleatorie a ideilor redă parcă întregul vălmășag de gânduri din jurul unei stări sau al unei idei.

      Cu un înșelător aer de amuzament, poetul survolează nori de esențe grave și adânci. O face cu o ușurință demnă de invidiat.

      Poet cu imaginație debordantă, adeseori funambulescă, vervă ludică, spumă de comediograf. Totuși, una din dimensiunile definitorii, de maxim interes, ale acestei lirici, pare a fi reflexivitatea cu miez filozofic. Marile neliniști existențiale fac obiectul câtorva poeme remarcabile. Densitatea aforistică a acestei lirici e, pe alocuri, uimitoare. În poemul “Chibzuieli” fiecare vers este un aforism. Niciunul banal, niciunul plat sau inept. În fiecare lucește câte un ciob de înțelepciune. Unele sunt simple și monumentale, par cioplite în marmură: „Pomul Cunoașterii nu este și Pomul Iubirii.”

      Există în scrisul acesta o rafinată lipsă de rafinament. În ciuda lucidității tăioase nu se poate spune că, în structura sa, acest poet e doar cerebralitate rece. Dincolo de suprafața “solidă” a acestor poeme simțim un temperament liric de o frustă și robustă…fragilitate. Si căldură. Și fior liric.

      Poetul Boris Marian-Mehr e și un intelectual rafinat, tobă de carte. Dar cultura nu-i slujește ca depozit sau ornament. Eruditul ca și poetul din el sunt mereu în ebuliție creatoare. El mărturisește: „Iubesc, învăț, n-am încetat nicicând, / Până voi fi cenușă ori pământ, / Iar prin iubire-nvăț de două ori, / primind lumina sunt luminofor.”

      Poetul invocă asociativ-ludic mari nume sau imagini emblematice din trecutul cultural al omenirii: „Vom naviga fără dureri, departe de noi înșine, / Precum un Sindbad, Don Quijote, Magellan / sau Olandezul Zburător fără de moarte. /…/ Moartea lui Labiș. Ar fi avut acum 80 de ani, / Hoelderlin a stat în turn o viață, nebun.”

      Mitosul e demitizat parodic, familiar, cotidian: „Mi se spune Icarus, iar mătușii Dedala. / A fost detronată pentru lipsă de autoritate. În locul ei a fost pus un administrator de bloc. / Dar eu cu fata tot m-am însurat.”

      Motivele biblice nu lipsesc, firește, din jocul liric-reflexiv al poetului: „Mă văd crucificat ca evreul Iisus, / … / unde-i rubinul iubirii de aproapele tău, frate Cain ? / … / Credem în Domnul ? În altceva nu poți crede.”

      În versuri de o frumusețe simplă și pură, verbul poetic e prezentat ca o cale de accedere la înalturile Cerului: „Cum să ajung fără scară la Tine, Doamne? / Astăzi m-am apropiat de Tine cu un cuvânt, / mâine cu încă un cuvânt, / Cartea este scara pe care urc, / până în ziua când mă voi înfățișa Ție, Doamne.”

      Revin, mereu altfel, admirabile definiții metaforice ale poeziei și ale poetului:

      „Cuprins de vrajă și de verb, / poetul e o frunză, herb, / între nervuri și între nervi, / o rază ca-n meduză, cerb./…/ Ca să dureze scrisul tău, trebuie să te zidești în el.” Și în „Casa mea ezoterică”, găsim un fragment confesiv privind scrisul: „Cum mi-a venit scrisul ? Ca un fluture în plină iarnă, / Apoi s-a așezat în cămin și a aprins focul. / Un fulger nu poate să țină mai mult de două secunde. / Totuși e o viață.”

      Autentic, substanțial și mereu surprinzător, condeier neobosit, Boris Marian-Mehr e un poet integral. În lirica actuală românească este o prezență pe care o văd și o cred pe deplin demnă de remarcat și de valorizat critic așa cum se cuvine.

      Se utilizează 1,91 GB (12%) din 15 GB

      Administrează

      Condiții – Confidențialitate

      Ultima activitate în cont: Acum 1 minut
      Detalii

      Zoltan Terner

      Blocat

      Afișează detaliile

    • poate cheiului? vot.

    • Vot!

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul lola acum 2 zile, 20 de ore

    În răspuns la:enea_gela@yahoo.com a scris un nou articol, lola când venele curajului se subțiau o țineam în brațe pe lola înălța ziduri despărțitoare între mine și ceilalți vara păsări febrile își amânau cântecul […] Vezi

    vot

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul după ploaie au găsit poeți până și-n tălpi acum 3 zile, 1 oră

    În răspuns la:roasianocen a scris un nou articol, după ploaie au găsit poeți până și-n tălpi chiar atunci s-au trezit dintre noi lăsând tot ce era vechi în curte dar nici așa nu au putut să meargă printre ceilalți făr […] Vezi

    vot

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul M acum 3 zile, 1 oră

    În răspuns la:Macrina a scris un nou articol, M ai mei morți și vii trec pe lângă mine dincolo de pod ca dintr-o oglindă ceva cerne peste ei dar nu se-ntorc  rămân cu spatele fără cuvinte […] Vezi

    vot

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul M acum 3 zile, 1 oră

    În răspuns la:Macrina a scris un nou articol, M ai mei morți și vii trec pe lângă mine dincolo de pod ca dintr-o oglindă ceva cerne peste ei dar nu se-ntorc  rămân cu spatele fără cuvinte […] Vezi

    Amintiri din Casa Vieții

    20.01.2015
    Încep un nou capitol, ultimul, după 47 de ani de când smângălesc hârtia. Smângălewski. Bun. Unii spun că am un stil, alții- un pistil. Am oscilat mereu între poezie fixă, mobilă, automobilă,proză neroză, necroză,nevroză. Prin buză mi-a apărut o buburuză, fără nicio scuză,obsesia din adolescență-sifilisul, ș…[Citește mai mult]

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Stejărel Înjurătură acum 3 zile, 22 de ore

    În răspuns la:Valentin Ionut a scris un nou articol, Stejărel Înjurătură „Ai coaie, bă!”, zicea tată-său pentru că zbiera cât era puţoi. Pentru că bănuia că ar continua cât doi, a izolat pătuţul în cofraje de ouă; […] Vezi

    original de prost „popoemul”

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Totdeauna acum 3 zile, 22 de ore

    În răspuns la:Alexandru Sfarlea a scris un nou articol, Totdeauna Cu forţa mea de-a intriga şi jigni pe cine nu merită nici dacă m-ar fi împins din tren, insuportabil… precum jivinele ce-ar linge morţ […] Vezi

    te chinui, prietene, dar aud doar un zbârnăit

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Poemul unei sclipiri adecvate acum 3 zile, 22 de ore

    În răspuns la:Andreea Maftei a scris un nou articol, Poemul unei sclipiri adecvate Mi-am spus că este, totuși, ceva. O sclipire de partea cealaltă de care trebuie să iau seama. Corespunde cerințelor mele drastice. Asta e foar […] Vezi

    fleacuri

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Adolescent acum 3 zile, 22 de ore

    În răspuns la:Boris Mehr a scris un nou articol, Adolescent   Ai dreptate, iubito, Să-mi tai capul precum lui Ioan, Vorbesc prea mult, așa eram, Ai dreptate să-mi tai pletele, Sunt prea  temerar, Ai dreptate  să-mi […] Vezi

    mulțumesc, STELU

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a scris un nou articol, Adolescent acum 5 zile, 19 ore

     

    Ai dreptate, iubito,
    Să-mi tai capul precum lui Ioan,
    Vorbesc prea mult, așa eram,
    Ai dreptate să-mi tai pletele,
    Sunt prea  temerar,
    Ai dreptate  să-mi dai mărul,
    Sunt prea pudic bondar.
    Ai dreptat […]

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Tu crezi în lumină, eu te admir, acum 1 saptămână

    În răspuns la:Boris Mehr a scris un nou articol, Tu crezi în lumină, eu te admir, Tu crezi în lumină, eu te admir, Pe Blaga mereu îl cinstim, îl iubim, Dar nu gonește lumina, oare, Oricare taină, departe, în zare? […] Vezi

    OK, BUN ȘI AȘA

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul cel mai frumos poem de dragoste acum 1 saptămână

    În răspuns la:enea_gela@yahoo.com a scris un nou articol, cel mai frumos poem de dragoste inițiezi dialoguri cu umbre săltărețe ale indivizilor necunoscuți se intersectează cu tine îți spun bună ziua […] Vezi

    DAA

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Trupul b. Pomul Cunoașterii acum 1 saptămână

    În răspuns la:negru opac a scris un nou articol, Trupul b. Pomul Cunoașterii Jumătăți de viață fumegând fântani în care zăpezi zac de nimeni călcate. Sunt lucrurile pe care soarele asfințind le lasă lunii și acest roșu ca […] Vezi

    sădiți pe câmpiile singurătății
    copacii eternității iși rod unii altora rădăcinile

     VOT

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul vorbele nespuse acum 1 saptămână

    În răspuns la:Dorina Neculce Obedeya a scris un nou articol, vorbele nespuse câțiva fluturii lipiți de lampa nopții vor muri inima lor va învăța să bată peste umbra sufletului meu șoptesc sugrumat sunt doar un fluture c […] Vezi

    LIKE

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul trădarea e despre-o iubire implicită acum 1 saptămână

    În răspuns la:Solange a scris un nou articol, trădarea e despre-o iubire implicită ziua se oprește mereu la ușa de la intrare nu, nu e încă loc de zi înăuntru oricît aș încerca ușa separă nu știu să vă spun de ce pre […] Vezi

    TRES BIEN, SOLANGE

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul sub piele îmi foşnesc dureros manuscrisele acum 1 saptămână

    În răspuns la:Rodian Dragoi a scris un nou articol, sub piele îmi foşnesc dureros manuscrisele  adie vântul se aude cum sub piele îmi foşnesc dureros manuscrisele cândva aveam un perete și îl iubeam noapte de noapte d […] Vezi

    sALUT PREZENȚA RODIANULUI

  • Boris Mehr

    Boris Mehr a comentat la articolul Mecanica ploilor acum 1 saptămână

    În răspuns la:roasianocen a scris un nou articol, Mecanica ploilor numãrãm oi turme insomnia ne-mbatã eu vis eu  în oglindã eu fãrã reflecţie reflex turme cât somnul orbitor cât romanul „Orb […] Vezi

    textul îmi place, nu-mi place ORBITOR, carele o cacialma estem

  • Încarcă mai multe