poem de dimineață
Poezie
Marian Hotca
august 13, 2017
2

 

sunt doar o existență abandonată

într-un cuvânt

în colțul unei dimineți nemaivăzute

fiecare gând încleștat

îmi strică echilibrul

și mă întreb de ce numai mie mi se dă

apă murdară

să-mi spăl aripile arse

în gropile din asfalt

 

apoi îmi dau seama

că unele ploi vin dinăuntrul pietrelor

iar acelea sunt doar pentru mine

să mă cutremur

de pulberea izgonită de sub

gheara văzduhului

 

deși toate rămân în cercul suspect

același trecut arid

îmi topește neistovita zbatere

pe uscat

 

pierdut în plânsul celui dintâi cuvânt

voi îmbrățișa în goană

tot ce a mai rămas

din depărtarea flămândă –

din câți suntem astăzi prezenți

tot va ajunge ceva și pentru mine

să mai îmbrățișez

 

Editeaza textul
2 votes, average: 1,00 out of 1 (2 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

2 Comentarii
  1. Solange a comentat la data de 13 august 2017

    „…unele ploi vin dinăuntrul pietrelor…” versul ăsta e aparte

Scrie un comentariu

trebuie sa fiti logat pentru a scrie un comentariu.

ChatApasa aici pentru chat !+