Poetul intră-n cetate Concurs nr 4, I, too (Și eu).
Poezie
Marius Ganea
octombrie 6, 2016
6

cănd poetul intră-n cetate
trupul lui schilodit se pierde-n mulțime
nu arată altfel, nu miroase,
a noapte, nu vinde nimic,
nu aduce cu el singurătatea pădurii

când poetul vorbește, glasul e trist
cuvintele rostite au culoarea tăișului
ascuțimea cuțitului
trec prin carne și oase, prin piatra
din ziduri, prin porțile ferecate

macelarul întreabă: cine e omul acesta
alungați-l, nu pot să tai gâtul mielului
nu pot să rup gâtul păsărilor
vorbele lui mă încurcă
nu vă puteți hrăni cu vorbe
aveți nevoie de mine

soldatul întreabă: cine e omul acesta
de cine mă apăr, ce spaimă
dispare, ce cântec mă cheamă acasă?

poetul vorbește, cuvintele lui
îl învăluie, nimeni nu-i vede trupul
bătrân, oasele ieșite prin piele,
părul murdar, hainele rupte.

Cetatea ascultă.

Editeaza textul
9 votes, average: 1,00 out of 1 (9 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

6 Comentarii
  1. Daniela Hendea a comentat la data de 10 octombrie 2016

    Mult succes, Marius!

  2. RaulB a comentat la data de 10 octombrie 2016

    „trupul lui schilodit se pierde-n mulțime
    nu arată altfel”
    Un trup schilodit nu arată altfel?

    • Marius Ganea a comentat la data de 10 octombrie 2016

      în adevăr exprimarea e neclară, ce voiam să spun e că ar trebui să arate altfel, poetul e unic, etern, inimitabil….totuși până nu VORBEȘTE arată ca noi toți ceilalți schilozi, într-un fel sau altul, metaforic vorbind. La unii rănile, defectele, se văd, la alții nu.

  3. Maria Sturzu a comentat la data de 10 octombrie 2016

    Da! Votat în cetate…

  4. negru opac a comentat la data de 6 octombrie 2016

    Un vot și de la mine.

Scrie un comentariu

trebuie sa fiti logat pentru a scrie un comentariu.

ChatApasa aici pentru chat !+